Duzina de cuvinte – Judecata umbrei

Tu, umbră care mi te-ai prins de suflet,

De-atâtea veacuri de uitări,

Am hotarăt să nu mai preget

Și să te judec, fără remușcări.

 

Am să te duc la tribunalul de lumină,

În fața martorilor de la răsărit,

Și întreg juriul o să îți găsească vină,

Povară că mi-ai fost și asfințit.

 

O să te-nchid într-un halou de gânduri,

Să-mi asculți zilnic rumegarea minții

Și-atunci când plouă soarele în rânduri,

Să strângem spre iertare coaliții.

 

Un prapur o să pun la poarta ființei,

Ca să vestească zi de sărbătoare,

Și-apoi o să te predau sentinței

De a te face umbră călătoare.

 

Pe tine, cea care mi te-ai prins de viață,

De-atâtea trupuri de-ncercări,

Am judecat să mi te fac speranță

Și să te las să evadezi din cugetări.

 

Din onorata instanta facura parte, fara intarziere, si Psi, Redsky, Tiberiu, Vero, Scorpio, Dictatura justitiei, Cita,

Cioburi de chihlimbar,  dagatha, abisuri, la bulivar …