Niciodată singuri, pe-astă lume,
E forfotă de suflete-ntre noi…
Nu-mi cere să-ti arăt anume,
Lumina îngerilor peste calde ploi!
Tu, roagă-te senin, spre ceruri nalte,
Şi sufletul sădeşte-ţi între flori,
Coboară-ţi viaţa într-o altă carte
Şi aripa apasă-ţi peste nori!
Nu mă-ntreba de ce nu ştiu anume,
Lumina îngerilor să-ţi arăt în zori…
vantdetoamna 