Vin ploi de stele peste lume,
Haideţi luminile să-nchidem
Şi să le punem câte-un nume,
Când în umbrele o să le prindem.
Din perseide să ne facem cuiburi,
Magia nopţii-n ele s-o cuprindem,
Piticii albi să poposească-n muguri
Şi-n noi văpaia lunii s-o aprindem,
Să proiectăm visări în constelaţii,
Când sateliţii fug spre zări ascunse,
Şi să pictăm fractali frumoşi în spaţii
Dintre cuvinte încă nepătrunse.
În nebuloase să ne scriem gândul
Şi fiinţa cosmică în noi să se-nfiripe,
Când ploile de stele vin cu rândul,
Minuni să ne presare pe aripe.
vantdetoamna 