Feeds:
Posts
Comments

Archive for the ‘Veac al trezirii’ Category

Veac al trezirii

Când pânza de nori

Se coase-ntr-a nopţii camaşă

Şi ochiul de jar

Se-nchide-ntr-un plic de răvaşă,

Pe umeri un plumb

Şi-n gând o durere m-apasă

Şi-aş vrea să nu plâng,

Dar plânsul din nou se revarsă.

Icoane tăcute se roagă sub candela vremii

Şi-n ceasul târziu se-aude ecou de vecernii.

În lume e foc

Şi omul în patimi se zbate,

Trăind într-un joc,

Cu sufletul ros de păcate.

E strigăt şi jale

Şi vin dinspre zările toate

Chemări în credinţă

Şi-n rugile cele uitate.

E timp de război,

Iar veacul e cel al trezirii,

Când arde în noi

Lumina cea sfântă-a iubirii.

Şi-n lupta cea grea, cu umerii goi ne vom duce,

Şi fără de greş, mântuirea cu noi vom aduce.

447D0T629798-02

Foto – Ionela Andrei

Advertisements

Read Full Post »