Atât de dor îmi e de tine…
Cum frunzelor le este dor de soare.
În taina nopții care vine,
Am să te scriu într-o culoare
Și-am să te rog să-mi faci veșmânt,
Din praful stelei care ai fost,
Să te păstrez mereu în gând
Și-n suflet să-ți fac adăpost.
Să vii, te rog, în miez de vis,
Mâna să-ți strâng, încă o dată,
Căci sufletul îmi este nins
Și dor îmi e, de tine, toată.
vantdetoamna 