Feeds:
Posts
Comments

Archive for the ‘La porțile Shambalei’ Category

La porţile Şhambalei,

şezut-am şi-am plâns

anii de lumină care-n van s-au scurs,

printre bălţi de-albastru,

căutând iubire,

pe vremea când cerul seamăna pieire.

Mă rugam la soare,

mă rugam la nori

şi visam că-n lume ai să te strecori

şi-ai să-mi faci aripe pentru muritori…

Să te port în zboruri, să mă cânţi mereu,

să mă chemi în gînduri, cum te chem şi eu.

Timpul s-a vărsat într-un trandafir,

şi pe frunte-mi plânge lacrima de mir,

în Şhambala, astăzi, clopotele cântă,

fericirea-mparte florile de nuntă,

două păsări albe zboară spre altar

şi cununi de soare peste lumi răsar…

E vremea când cerul seamănă iubire

peste două zboruri

către fericire.


Advertisements

Read Full Post »