Nevazuta iarnă se ascunde-n suflet,
Așternându-și fulgii – grav – peste trăire,
Ne îngheață ochii, fără de simțire,
Și rămânem orbi…orbi cerșind iubire.
Se ascunde-n inimi nevăzuta iarnă,
Crivațul ne-nfige mințile-ntr-o spadă,
Viața ne-mpietrește, fără de uimire,
Și ne varsă-n sânge râuri de zapadă.