Deși toți au prezis că-i vreme bună,
Azi, e furtună-n casa cu oglinzi,
Plouă culori din chevalet de lună
Iar tu încerci în palme să le prinzi.
Fulgere crapă-n violet podeaua,
– Nu râde și adu-mi o pelerină! –
S-a rupt, în ochi de gri și alb, perdeaua…
Și flutură-ntr-un dans de balerină.
Pianul răsună-n trăsnete de clape,
Vântul este-n duel cu policandrul
Și într-un colț cu scurgere de ape,
Stă, răsucind o scoică-n cui, scafandrul.
Se scutură, pe rând, florile toate,
– O, parc-ar fi un timp apocaliptic! –
Și cărțile s-au apucat să-noate
Prin râuri ce se zvârcolesc eliptic.
Nu râde și adu-mi și o umbrelă,
Căci ploaia asta nu îmi mai dă pace,
Întreaga casă se preface-n schelă
Și stă proptită-ntr-un mănunchi de ace!
vantdetoamna 