În odiseea stelelor albastre,
Te-ai rătăcit în visul cel dintâi,
Neștiind că vis pe vis se coase,
Neștiind nici să mai fugi, nici să rămâi.
Ți-ai pus pe umeri platoșa-ncercării
Și, refuzând să crezi în vreun destin,
Ai vrut să schimbi traiectul căutării
Și-ai devenit un suflet clandestin.
vantdetoamna 