De-ar fi să mor, să nu mă plângeți,
Moartea-i o simplă întâmplare,
Să ciocniți cupe și să râdeți,
Să fie zi de sărbătoare!
Iar amintirea-mi să n-aducă
Simțiri amare sau regret,
Căci viața e doar o nălucă,
Cu năzuințe spre concret.
Doar o iluzie parfumată,
O simplă sferă din etern,
Un drum de-atunci spre altădată,
Cu mici popasuri în infern.
Dar pentru mine fost-a bună,
Cu multă dragoste și sens,
Și nici nu mi-a cerut arvună,
Pentru risipa de intens.
Așa că de ar fi să mor,
Să nu vă fie cu-ntristare
Și nici să nu vă fie dor,
Căci moartea-i simplă întâmplare.