Feeds:
Posts
Comments

Archive for the ‘Moartea fluturelui’ Category

îmbrăţişare de ceruri

În zborul nebun rătăcit…

Mângâiere de vânt

Pe lungi aripe şi fine…

Atom de lumină,

Întregul pământ,

Lumina se naşte din tine!

Şi timpul se pierde

Pe aripi de timp,

Şi clipa se naşte din clipă…

Suflare de viaţă,

suspin nesfârşit,

Un foşnet prelung se-nfiripă…

Cu ochii-n lumină

Se-naltă spre cer,

Şi caută suflet de floare…

Coboară tăcut,sărută grăbit

Suave,albastre petale.

Pluteşte uşor ca gândul senin,

Iubeşte căldura şi zarea,

În ochii aprinşi de viaţă şi vis

Şi-n zbor îi vibrează culoarea.

Şi clipa se scurge…

Şi norii se-adună…

Şi timpul grăbit

Sădeşte furtună.

Albastre petale se-nchid lăcrimând.

Păstrează în ele sărutul.

În doliu e cerul

Şi soarele-i stins,

Funebru şi trist bate vântul.

Din zbor giuvaierul

Speriat şi rănit,

Prăbuşit, zace mort pe nisip

Şi sufletu-i pleacă

Nebun şi grăbit

Pe aripi de timp…

Advertisements

Read Full Post »