Mă dezleg

Azi, fața-mi îndrept spre lumini,

Nemărginirea sufletului iar o simt,

În mine sunt cuvinte rădăcini,

Tăceri din ambră și din flint.

 

Azi, desfrunzesc copacii de cerneală,

Îmi adun literele-n palme

Și zbor în emisfera boreală,

Pe Vega s-o privesc în unde calme.

 

Pătrund în adâncimea din rostiri,

Metamorfoza vieții să-nțeleg,

Ascult refrenul despre rătăciri,

Azi, aripile ființei îmi dezleg.