Duzina de cuvinte 18 – Vis

În aurora dimineții se iveau porți de stele,

Printre nori desenați în povești de copii,

Ce dormeau cufundați într-un pat de nuiele,

Și prin somn se vedeau alergând pe câmpii.

 

Fără griji, se jucau cu bucăți de culoare,

Printre case uriașe, agațate de cer,

Și în grinzi însemnau slove rupte din soare,

Să le aibă în nopți bântuite de ger,

 

Când în ochi de-ntuneric se închide pământul,

Să adoarmă și el, într-un leagăn de timp,

Și copacii cei goi se îmbracă cu vântul,

Așteptând straie noi, într-un alt anotimp.

 

Alte povești? Găsiți în tabel, la Psi.