Lacrimi de înger

În ceas de decembre,

Când totu-i pustiu

Şi zarea-i pictată

În fum cenusiu,

Când crivăţul urlă,

şi glasu-i mortuar

cutremură lumea-nvelită-n cristal…

cad stele din cerul oval.

Sunt lacrimi de înger,

Din eter presărate,

Menite să spele pământul murdar,

De grele, amare păcate.

Sunt cioburi de gheată,

Din cupola crapată de fulger,

Sunt lacrimi de mântuire,

Lacrimi de înger.

Foto – Ionela Andrei